Sursă foto: Echipa Klain

Hasta la vista, Burnout!

Toamna trecută, mi-am făcut timp să ies cu o prietenă la cafea. Mă angajasem de câteva luni, eram și freelancer, nu e de mirare că nu mai făceam altceva decât să stau la monitor să mișc pixeli (burnout alert).

După cafea am întrat într-o librărie. La sectorul de psihologie, Francesca mi-a întins o carte și mi-a spus „asta e pentru tine”, era Burnout de Jorg Fengler. Am râs și am cumpărat cartea.

 

Am răsfoit-o, fără să cred neapărat că am nevoie de strategii pentru prevenirea epuizării profesionale. Pentru ce? Sunt tânără și pasionată de design grafic, sunt plătită să fac ceea ce îmi place, câte persoane au luxul ăsta?

În societatea de azi nu există un echilibru între viață personală și job, suntem caracterizați de profesia noastră, catalogați drept realizați sau loseri, motiv pentru care uităm să ne mai deconectăm de muncă atunci când părăsim biroul. Greșeală pe care am făcut-o și eu, bineînțeles.

Ce este burnout-ul?

Burnout-ul este fratele mai mare și mai rău al stresului.

 

Stresul este ansamblul de reacții ale organismului față de acțiunea externă a unor perturbatori, fie că asta înseamnă pierderea autobuzului, moartea laptopului, incertitudinea că barista chiar a pus lapte de soia în cafea, lipsa hârtiei igienice; iar burnout-ul (adică epuizarea profesională) este cauzată de perioadele lungi și continue de stres.

Cum se manifestă burnout-ul?

Nu urmează un test grilă pentru a afla dacă ai burnout pentru că diagnosticul este stabilit de către un medic specialist. Poți, în schimb, să conștientizezi ușor dacă echilibrul tău job-viață este inexistent, iar sănătatea ta este neglijată.

  1. Epuizare fizică și psihică: scenariul job-acasă, acasă-job îți sună cunoscut? Nu mai ai energie să faci nimic după job, nu mai ieși cu prietenii, la date-uri, ca să nu mai spun de mersul la sală;
  2. Motivația să lucrezi și să mergi la job sunt cam absente. E normal să nu ai chef din când în când, însă nu e normal să nu mai ai chef deloc de ceea ce te pasiona în mod normal;
  3. Problemele de concentrare, memoria, atenția și gândirea încețoșată;
  4. Sănătatea problematică: răcești des, te doare capul, stomacul, nu ai poftă de mâncare sau ai porniri agresive față de colegii tăi dacă nu mănânci o ciocolată;
  5. Nu te poți deconecta de muncă nici acasă, seară, în weekend-uri sau în concedii;
  6. Nu mai dai randament la job, nu reușești să soluționezi probleme, să fii creativ, rapid sau angajatul lunii;
  7. Ești iritabil și te enervezi pe colegi pentru cele mai mici chestiuni: de la ușa lăsată deschisă la birou la ronțăit covrigei și mestecat gumă.

 

Tipuri de burnout

Ai crede că burnout-ul este provocat doar de un program prelungit, „deadline-uri ieri” și prea multe task-uri, însă există mai multe situații nefavorabile care pot provoca un nivel crescut de stres unui angajat:

  1. Clasica situație: dacă la ora 8 PM ești încă la birou și crezi că va trebui să dormi acolo, este clar de ce ești epuizat fizic și psihic;
  2. Nu ai parte de provocări la job, ești plictisit, nu ai posibilitatea de a avansa și de a te dezvolta, deci simți că stagnezi;
  3. Nu ai parte de ajutorul de care ai nevoie, motiv pentru ca nu poți ține pasul cu task-urile primite, iar în cele din urmă ajungi să te simți incapabil.

Ești predispus la burnout?

Un job stresant nu îți garantează concediul medical bazat pe diagnosticul de burnout. Linia dintre prea mult stres și burnout nu este una clară și diferă de la persoană la persoană, însă unele personalități sunt mai predispuse:

  1. Genul ,,cel mai tare’’ – această persoană e gata să-și riște sănătatea și relațiile în schimbul unei poziții înalte, de succes;
  2. Genul anxios – această persoană percepe situațiile stresante mai intens decât restul și îi este greu să se adapteze unor medii așa-numite stresante;
  3. Genul entuziast – această persoană iubește ceea ce lucrează sau este junior, și îi este greu să lase task-urile neterminate pe a doua zi; de aceea face deseori overtime și consideră că nu are nevoie de un echilibru clar între mediul profesional și cel personal.

De multe ori nu este o situație de genul ”it’s not you, it’s me”, câteodată chiar este de vină managementul la locul de muncă. Dacă te simți exploatat, subapreciat, nu ești nici bogat, nici faimos, este timpul să găsești un loc de muncă unde să fii apreciat și mai fericit (dacă așteptai un semn, ăsta e).

 

Cum poți preveni burnout-ul?

După cum am stabilit, burnout-ul este cauza stresului, în concluzie, pentru a preveni burnout-ul trebuie să o lăsăm mai moale cu stresul. Este normal să ne stresăm, nici nu trebuie să fim la job pentru asta, se întâmplă și în vacanță.

Fiecare percepe diferit stresul și are felul său preferat de a se relaxa. Lista mea de ajutor sună cam așa:

  1. Acordă-ți timpul de care ai nevoie dimineața pentru a începe ziua liniștit. Dacă dormitul unei jumătăți de oră în plus însemnă că nu ai timp să-ți faci o cafea, să-ti machiezi ambii ochi și să-ți săruți partenerul înainte de a pleca, nu merită (asta nu însemnă să nu dormi un minim de 6 ore pe noapte);
  2. Du-ți mâncare la birou și nu uita să ai cu tine câteva snack-uri pe cât de sănătoase poți, astfel nu vei fi stresat și de foame;
  3. Pauzele sunt importante: cel puțin 5 minute în fiecare oră. Fă-ți un ceai, ridică-te de la birou, ieși la aer, povestește cu un coleg, iar în pauza de masă stai liniștit o jumătate de oră;
  4. Nu te stresa fără rost. Până când task-ul nu e clar definit și nu cunoști toate detaliile, nu are rost să te lași stresat de șef sau alți colegi; lucrurile se pot schimba oricând;
  5. Încearcă să ai o relație bună cu colegii tăi, nu trebuie să fie neapărat să fie prietenie, dar în niciun caz conflict;
  6. La ora 5 PM, dacă nu e o situație de viață și de moarte, task-urile pot aștepta până a doua zi;
  7. Fă în așa fel încât să ai viață și după job. Ieși la cină cu un prieten, la cumpărături, la plimbare, dar dacă ai chef să mergi direct acasă să comanzi pizza și să te bagi în pat, e ok, azi;
  8. Weekend-urile sunt pentru somn și relaxare, dar dacă doar dormi și stai singur în casă, s-ar putea ca luni să nu fii așa mulțumit de cum ți-ai petrecut timpul;
  9. Ai 21 de zile de concediu pe an, folosește-le!

 

Burnout-ul nu se întâmplă peste noapte, el apare după o perioadă mai lungă de timp în care ai „trăit’’ doar pentru a te grăbi la job, a scrie mail-uri, a da cu laptopul de pereți, a pierde legătura cu prietenii, a-ți uita ziua de naștere a partenerului (oops), a mânca pufuleți la prânz și alte minunății.

Dacă crezi că ești pe punctul de a suferi de burnout, ești acolo demult sau resimți un nivel mai ridicat de stres, cere ajutor managementului. Cu siguranță că și superiorii tăi vor să fii un angajat fericit, pentru că un angajat fericit este productiv, proactiv, creativ și entuziasmat. Cât despre mine, în versiunea mai înțeleaptă: țin la îndemână cartea lui Jorg Fengler și o mai răsfoiesc atunci când mă simt copleșită (de asemenea, mai țin si un pachet de țigarete în ultimul sertar al biroului).

 

Etichete

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Construiește-ți o prezență activă în online.
Descarcă ghidul de bune practici pe Facebook pentru antreprenori și poziționează-te ca un expert.