„Vrem să creștem vânzările cu 30% anul viitor. Bugetul de marketing rămâne același. Și, dacă se poate, îl mai tăiem puțin.”
Sună cunoscut? În multe companii, bugetul de marketing pornește de la suma pe care managementul e dispus să o cheltuiască, nu de la obiectivele pe care marketingul trebuie să le atingă. Apoi vin întrebările: de ce avem puține leaduri, de ce nu ne cunoaște lumea, de ce concurența apare peste tot, iar noi nu? Un buget mai mare nu garantează rezultate mai bune. Dar nici obiectivele nu pot crește la nesfârșit cu aceeași investiție.
Așadar, cât ar trebui să investești în marketing în 2027? Depinde de cifra de afaceri, industrie, marje, concurență și ritmul de creștere pe care ți-l propui. Mai jos găsești reperele internaționale, calcule concrete în lei și o metodă prin care ajungi la un buget realist.
Pe scurt
• Studiile internaționale din 2026 indică între 4% și 9% din cifra de afaceri, dar mediile ascund diferențe mari între companii.
• Procentul e doar punctul de plecare. Bugetul corect se verifică pornind de la obiective, rata de conversie și costul de achiziție.
• Bugetul total înseamnă mult mai mult decât reclamele: servicii, producție, website, instrumente și oameni.
1. Ce procent din cifra de afaceri merge, de obicei, în marketing?
Cel mai simplu punct de plecare este raportarea la cifra de afaceri:
Buget anual de marketing = cifra de afaceri anuală × procentul alocat
O companie cu o cifră de afaceri de 5 milioane de lei, care alocă 5%, are un buget anual de 250.000 lei, adică aproximativ 20.833 lei pe lună. Dar este 5% suficient? Sau ai nevoie de 3%, 8% ori 12%?
Ce spun studiile internaționale?
Trei studii publicate în 2026 oferă repere diferite, iar tocmai diferențele dintre ele spun cel mai mult.
Cel mai citat este Gartner CMO Spend Survey 2026. Potrivit acestuia, bugetele de marketing au reprezentat în medie 7,8% din veniturile companiilor, față de 7,7% în 2025. Contează însă cine a răspuns: 401 lideri de marketing din America de Nord, Regatul Unit și Europa, majoritatea din companii cu venituri de peste un miliard de dolari. Un procent potrivit pentru o corporație nu este automat potrivit pentru o firmă cu 10 sau 30 de angajați din România.
The CMO Survey, realizat de Duke University, Deloitte și American Marketing Association pe companii din Statele Unite, ajunge în ianuarie 2026 la o medie de 9,0% din venituri. Cifra mai interesantă este însă mediana, de doar 5%. Altfel spus, jumătate dintre companii investesc 5% sau mai puțin, iar media este trasă în sus de cele care investesc mult.
Mai aproape de realitatea europeană, studiul Bitkom Research pe 180 de companii din Germania arată un buget mediu de 4,1% din cifra de afaceri pentru 2025. Procentul este în scădere constantă, de la 5,5% în 2020.
Nu există un procent ideal valabil pentru toate companiile. Există doar repere care trebuie adaptate la realitatea fiecărui business.
Patru scenarii pentru planificarea anului 2027
| Procent din cifra de afaceri | Ce poate însemna |
|---|---|
| 3% | Buget conservator, potrivit pentru companii mature sau cu creștere organică |
| 5% | Scenariu intermediar, cu investiții selectate și prioritizate |
| 8% | Investiție susținută în marketing |
| 12% | Creștere accelerată, lansare sau extindere, dacă economia afacerii o permite |
Aceste procente sunt scenarii de planificare propuse pentru comparație, nu recomandări universale și nici medii demonstrate pentru România.
Marjele schimbă totul. O companie cu marje mici poate să nu susțină nici 5%, în timp ce una cu venituri recurente și clienți valoroși poate justifica peste 12%.
2. Cât înseamnă, concret, în lei?
Să vedem cum arată aceste procente pentru companii cu cifre de afaceri diferite.
Buget anual
| Cifră de afaceri anuală | 3% | 5% | 8% | 12% |
|---|---|---|---|---|
| 500.000 lei | 15.000 | 25.000 | 40.000 | 60.000 |
| 1.000.000 lei | 30.000 | 50.000 | 80.000 | 120.000 |
| 2.000.000 lei | 60.000 | 100.000 | 160.000 | 240.000 |
| 5.000.000 lei | 150.000 | 250.000 | 400.000 | 600.000 |
| 10.000.000 lei | 300.000 | 500.000 | 800.000 | 1.200.000 |
| 20.000.000 lei | 600.000 | 1.000.000 | 1.600.000 | 2.400.000 |
Valori anuale, exprimate în lei. Calcule matematice ilustrative, nu estimări statistice pentru piața românească.
Buget lunar
| Cifră de afaceri anuală | 3% | 5% | 8% | 12% |
|---|---|---|---|---|
| 2.000.000 lei | 5.000 | 8.333 | 13.333 | 20.000 |
| 10.000.000 lei | 25.000 | 41.667 | 66.667 | 100.000 |
Sumele reprezintă bugetul total de marketing, nu exclusiv banii pentru reclame sau onorariul agenției. Și aici apare una dintre cele mai importante diferențe dintre bugetul planificat și bugetul utilizabil.
Calculează-ți bugetul
Introdu cifra de afaceri estimată pentru 2027, alege procentul și vezi pe loc bugetul anual și media lunară.
Calculator buget de marketing 2027
Introdu cifra de afaceri estimată și alege procentul pe care vrei să îl aloci marketingului. Vezi pe loc bugetul anual și media lunară.
Calcul orientativ, bazat pe procentul selectat. Nu reprezintă o recomandare universală. Bugetul optim depinde de obiective, industrie, profitabilitate și strategia companiei.
3. Ce intră, de fapt, în bugetul de marketing?
Să zicem că decizi să investești 20.000 lei pe lună. Dacă toată suma merge în Google Ads, din ce bani plătești administrarea campaniilor, materialele, website-ul sau producția video?
Un buget complet acoperă toate costurile activităților planificate:
- Media: Google Ads, Meta Ads, TikTok Ads, LinkedIn Ads, publicitate în publicații și alte forme de promovare plătită.
- Servicii externe: agenții, freelanceri, consultanți și furnizori specializați.
- Producție: design, copywriting, fotografie, video, animație și materiale de campanie.
- Website: landing page-uri, dezvoltare, mentenanță, CRO și implementări tehnice.
- SEO și conținut: audituri, optimizare, articole și distribuție.
- Tehnologie: CRM, email marketing, automatizări, analiză și alte instrumente.
- Branding și activări: identitate, materiale de brand, evenimente, sponsorizări și campanii offline.
- Echipa internă: costurile oamenilor dedicați marketingului, dacă urmărești investiția completă.
Ultima categorie merită atenție. Unele companii includ salariile echipei în bugetul de marketing, altele nu. Ambele variante sunt în regulă, cu o condiție: consecvența. Dacă un an le incluzi, iar în următorul nu, comparația devine înșelătoare. La fel și când te raportezi la studii externe, care pot folosi alte definiții.
4. Cum poate arăta un buget de 20.000 lei pe lună?
Nu există o împărțire standard. Ca exemplu, să luăm o companie care vrea leaduri și lucrează cu o agenție:
| Activitate | Buget lunar | Pondere |
|---|---|---|
| Publicitate plătită | 9.000 lei | 45% |
| Administrare, strategie și coordonare | 5.000 lei | 25% |
| Conținut și producție creativă | 2.500 lei | 12,5% |
| SEO și optimizare website | 2.000 lei | 10% |
| Instrumente și rezervă de testare | 1.500 lei | 7,5% |
| Total | 20.000 lei | 100% |
Exemplu ipotetic, nu ofertă comercială sau recomandare valabilă pentru orice business.
Structura se schimbă de la un business la altul:
- Magazin online: bugetul media are, de regulă, o pondere mai mare.
- Companie B2B cu ciclu lung de vânzare: contează mai mult conținutul specializat, evenimentele, marketingul bazat pe conturi și colaborarea cu vânzările.
- Brand nou: poziționarea, identitatea și notorietatea pot cere o parte importantă din buget.
Important este ca distribuția bugetului să reflecte obiectivele, nu să fie făcută doar pentru că „trebuie să fim prezenți peste tot”.
5. De ce bugetul de marketing nu ar trebui stabilit doar ca procent din cifra de afaceri?
Procentul din cifra de afaceri îți spune cât ai decis să aloci. Nu îți spune de cât ai nevoie ca să îți atingi obiectivele.
Să presupunem că două companii cu aceeași cifră de afaceri, 5 milioane de lei. Prima are clienți fideli, multe recomandări și vrea să crească cu 5%. A doua intră pe o piață nouă, e puțin cunoscută și vrea să crească cu 40%. Ar trebui să investească aceeași sumă? Greu de crezut.
Prima poate avea nevoie de optimizarea canalelor existente și de investiții selective. A doua poate necesita cercetare, poziționare, campanii de notorietate, generare de cerere și o perioadă de testare. De aceea, recomandarea este să folosești procentul din cifra de afaceri ca reper financiar și să verifici apoi dacă suma rezultată poate susține obiectivele comerciale.
6. Cum calculezi bugetul pornind de la obiectivele de vânzări
Metoda funcționează cel mai bine când poți măsura drumul de la lead la client.
Exemplu: o companie vrea 120 de clienți noi în 2027, adică 10 pe lună. Din istoric, știe că 20% dintre leadurile calificate devin clienți și că un lead calificat o costă, în medie, 150 lei în publicitate.
- Leaduri necesare: 10 clienți ÷ 20% = 50 de leaduri calificate pe lună.
- Buget media: 50 de leaduri × 150 lei = 7.500 lei pe lună.
- Investiția totală: 7.500 lei media + 4.500 lei pentru administrare, materiale și instrumente = 12.000 lei pe lună.
- Costul de achiziție: 12.000 lei ÷ 10 clienți = 1.200 lei per client.
Acum ai o cifră pe care o poți compara cu economia reală a afacerii.
Ce se întâmplă dacă rata de conversie scade?
Păstrăm obiectivul de 10 clienți noi și costul de 150 lei per lead calificat.
| Rată de conversie lead–client | Leaduri necesare | Buget media estimat |
|---|---|---|
| 10% | 100 | 15.000 lei |
| 20% | 50 | 7.500 lei |
| 25% | 40 | 6.000 lei |
| 50% | 20 | 3.000 lei |
Calcule cu ipoteza unui cost constant per lead. În practică, costul variază în funcție de volumul și calitatea leadurilor.
Bugetul nu depinde doar de reclame, ci și de cât de bine își transformă echipa de vânzări oportunitățile în clienți. Dacă rata de conversie urcă de la 20% la 25%, bugetul media scade cu 1.500 lei pe lună. Uneori, cea mai bună investiție în marketing este un proces de vânzare mai bun.
7. Cât îți permiți să plătești pentru un client nou?
Nu orice client justifică același cost de achiziție. Totul depinde de cât valorează pentru business.
Să zicem că un client cumpără un serviciu de 5.000 lei, iar după costurile variabile directe îți rămân 2.000 lei contribuție:
- dacă achiziția costă 1.200 lei, rămân 800 lei pentru costurile fixe și profit;
- dacă achiziția costă 2.500 lei, prima vânzare nu își acoperă costul de achiziție, iar contribuția devine negativă: minus 500 lei.
Asta nu înseamnă automat că investiția e greșită. Dacă acel client revine, cumpără servicii suplimentare sau semnează un contract recurent, valoarea lui în timp poate justifica un cost inițial mai mare. Doar că ipoteza trebuie susținută de date, nu de speranțe.
Indicatorii pe care merită să îi urmărești
- CAC (Customer Acquisition Cost): cât costă achiziția unui client.
- LTV (Lifetime Value): cât valorează, estimat, relația cu un client pe toată durata ei.
- Rata de conversie: ce proporție din leaduri devin clienți.
- Marja de contribuție: ce rămâne după costurile variabile relevante.
- Perioada de recuperare: în cât timp recuperezi costul de achiziție.
- Retenția: cât de bine păstrezi clienții și generezi venituri recurente.
Un buget de marketing sănătos trebuie evaluat în relație cu acești indicatori, nu doar cu numărul de clickuri sau leaduri.
8. B2B sau B2C: unde diferă bugetul?
Companiile B2B și B2C pot avea nevoi foarte diferite. În B2C, în special în e-commerce, marketingul poate influența direct un volum mare de tranzacții. În B2B, procesul de cumpărare poate dura luni, implică adesea mai mulți decidenți și poate necesita întâlniri, demonstrații, oferte și negocieri.
Pentru companiile B2B, bugetul poate include:
- generare de leaduri și campanii de căutare;
- LinkedIn și alte canale relevante;
- conținut educațional și studii de caz;
- SEO și vizibilitate în căutare;
- email marketing și automatizări;
- evenimente, conferințe și networking;
- materiale comerciale și suport pentru echipa de vânzări.
Costul unui lead poate fi ridicat, dar și valoarea unui contract poate fi semnificativă. De aceea, costul per lead trebuie analizat în relație cu rata de transformare în oportunitate și cu valoarea contractelor câștigate.
Pentru companiile B2C, bugetul poate include:
- campanii Google Ads și Meta Ads;
- producție de conținut foto și video;
- social media;
- influencer marketing;
- SEO și optimizarea magazinului online;
- email marketing și retenție;
- promoții și campanii sezoniere.
În multe afaceri B2C, frecvența cumpărărilor și marja produselor determină bugetul de achiziție pe care compania îl poate susține. Un magazin cu o marjă de contribuție redusă nu poate aplica automat aceeași strategie de investiție ca un business cu marje ridicate.
9. Cât ar trebui să investească un business nou?
O companie aflată la început nu beneficiază de avantajele unui brand deja cunoscut. Are nevoie de investiții în identitate, website, poziționare, materiale comerciale și campanii care să valideze canalele de achiziție.
În această etapă, raportarea la cifra de afaceri poate fi înșelătoare: dacă vânzările sunt reduse sau încă inexistente, procentul rezultat produce un buget insuficient sau chiar nul. Pentru o lansare, bugetul se construiește pornind de la:
- capitalul disponibil și perioada în care compania îl poate susține;
- obiectivele de validare și de vânzare;
- costurile minime ale infrastructurii de marketing;
- investiția necesară pentru testarea canalelor;
- pragurile de performanță care justifică extinderea investiției.
Prezența pe toate canalele nu este necesară de la început. De regulă, este mai eficient ca firma să valideze câteva ipoteze comerciale și abia apoi să extindă investiția.
10. Cât ar trebui să investească o companie care urmărește o creștere accelerată?
O țintă de creștere de 30%, 50% sau 100% nu presupune automat o creștere proporțională a bugetului de marketing. Relația nu este liniară. Creșterea poate proveni din recomandări, extinderea distribuției, creșterea valorii medii a comenzilor sau îmbunătățirea conversiei. În alte cazuri, este necesară o investiție semnificativă în atragerea de clienți noi.
Înainte de stabilirea bugetului, merită analizate următoarele întrebări:
- Ce parte din creștere poate proveni de la clienții existenți?
- Câți clienți noi sunt necesari?
- Ce capacitate are echipa comercială?
- Există cerere suficientă pentru produsele sau serviciile oferite?
- Ce canale au demonstrat deja rezultate?
- Cât poate crește investiția fără ca acest lucru să afecteze costul de achiziție?
- Poate compania livra volumul suplimentar de vânzări?
Fără răspunsuri clare, un buget mai mare riscă să genereze doar cheltuieli mai mari. În schimb, atunci când există canale profitabile și capacitate de livrare, un buget insuficient poate limita creșterea.
11. Cum distribui bugetul între rezultate pe termen scurt și dezvoltarea brandului?
O tentație frecventă este alocarea întregului buget către activități cu rezultate imediat măsurabile. Google Ads, Meta Ads și alte campanii de performance oferă rapid indicatori precum traficul, conversiile, leadurile și costurile. Totuși, multe decizii de cumpărare nu se iau imediat: clienții pot descoperi un brand cu luni înainte de a avea nevoie de produsul sau serviciul respectiv.
Din acest motiv, bugetul poate urmări două direcții complementare:
- Captarea cererii existente: campanii orientate către persoanele care caută activ o soluție sau sunt pregătite să cumpere.
- Construirea cererii viitoare: notorietate, conținut, poziționare și experiență de brand, care cresc probabilitatea ca firma să fie aleasă ulterior.
Ponderea fiecărei direcții depinde de industrie, de maturitatea companiei și de ciclul de cumpărare. Faptul că rezultatele investițiilor în brand sunt mai greu de atribuit unei campanii nu înseamnă că acestea lipsesc.
12. Ce se schimbă în planificarea bugetelor de marketing pentru 2027?
Datele din 2026 arată că organizațiile încearcă să obțină rezultate mai bune din bugete care nu cresc semnificativ. Potrivit Gartner, bugetele medii au crescut doar de la 7,7% la 7,8% din venituri, iar 56% dintre liderii de marketing consideră că bugetul disponibil nu este suficient pentru implementarea strategiei.
Aceste date nu reprezintă o prognoză pentru piața din România, dar evidențiază patru teme relevante pentru planificare:
- Presiune mai mare asupra eficienței. Companiile vor trebui să identifice clar activitățile care contribuie la rezultate și cheltuielile fără valoare demonstrabilă.
- Integrarea inteligenței artificiale. AI poate reduce timpul necesar unor activități, dar implică și costuri noi pentru instrumente, implementare, verificare, securitate și formare. Economiile nu ar trebui presupuse automat.
- Măsurarea mai bună a rezultatelor. Datele din platformele publicitare trebuie corelate cu cele din CRM și cu rezultatele comerciale reale.
- Flexibilitate în alocare. Un buget anual nu presupune aceeași sumă pentru fiecare canal în fiecare lună. Limitele anuale pot rămâne fixe, iar distribuția investiției poate fi ajustată în funcție de rezultate.
13. Cum construiești bugetul de marketing pentru 2027, pas cu pas?
- Stabilește obiectivele comerciale. Punctul de plecare nu este numărul de postări sau de campanii, ci cifra de afaceri urmărită, clienții noi necesari, retenția și extinderea pe piețe noi.
- Analizează performanța din 2026. Cât ai investit, ce rezultate ai obținut, ce canale au funcționat și unde ai cheltuit fără o contribuție identificabilă. Separă problemele de marketing de cele comerciale sau operaționale.
- Estimează costul obiectivelor. Folosește date despre costul per lead, rata de conversie, valoarea clienților și capacitatea de vânzare. Construiește mai multe scenarii, nu unul singur.
- Include toate categoriile de cost. Bugetele media sunt doar o parte. Adaugă serviciile, producția, instrumentele, implementările, evenimentele și resursele interne.
- Compară necesarul cu posibilitățile financiare. Dacă obiectivele cer o investiție pe care compania nu o poate susține, există trei variante: revizuirea obiectivelor, schimbarea strategiei sau creșterea eficienței înainte de extindere.
- Prioritizează. Stabilește activitățile esențiale, pe cele cu potențial de creștere și pe cele care pot fi amânate. Un buget limitat nu trebuie împărțit egal între toate canalele.
- Revizuiește periodic. Bugetul anual oferă direcția financiară, iar evaluările lunare sau trimestriale permit ajustări în funcție de rezultate, sezonalitate și evoluția pieței.
14. Trei scenarii de buget pentru o companie cu o cifră de afaceri de 5 milioane de lei
Să presupunem că o companie estimează pentru 2027 venituri de 5 milioane de lei.
| Scenariu | Buget anual | Buget lunar mediu | Ce poate susține |
|---|---|---|---|
| Conservator (3%) | 150.000 lei | 12.500 lei | Unul sau două canale prioritare, optimizarea activităților existente și investiții selective în conținut sau website. Este ușor de susținut financiar, dar poate limita ritmul de creștere. |
| Intermediar (5%) | 250.000 lei | 20.833 lei | Campanii plătite combinate cu conținut, SEO, optimizare și consultanță. Oferă mai mult spațiu pentru testare, dar necesită prioritizare. |
| Investiție susținută (8%) | 400.000 lei | 33.333 lei | Mai multe canale, dezvoltarea brandului, producție de conținut și campanii de achiziție la scară mai mare. Este justificat doar dacă marjele, cererea și capacitatea de livrare o permit. |
Scenariul potrivit nu este neapărat cel mai mare, ci cel care susține obiective realiste și o economie sănătoasă a afacerii.
15. Greșeli frecvente în bugetarea marketingului
- Obiective stabilite pentru 12 luni, buget aprobat lunar. Fără predictibilitate, planificarea, producția și testarea devin dificile.
- Bugetarea exclusiv a reclamelor. Ulterior, nu mai există resurse pentru materiale, administrare, landing page-uri sau măsurarea rezultatelor.
- Fragmentarea bugetului pe prea multe canale. Prezența pe cinci platforme nu garantează rezultate mai bune decât concentrarea pe două canale relevante.
- Reducerea investiției la primele rezultate slabe. Uneori decizia este justificată. Alteori, problema trebuie căutată în ofertă, tracking, website, concurență, procesul comercial sau calitatea campaniilor.
- Creșterea bugetului fără verificarea capacității de vânzare. Mai multe leaduri nu aduc valoare dacă echipa nu le poate prelua sau dacă firma nu poate livra.
- Confuzia dintre cifra de afaceri și profit. O companie cu venituri mari și marje reduse poate avea mai puține resurse disponibile decât una mai mică, dar profitabilă.
- Tratarea marketingului exclusiv ca pe o cheltuială. Marketingul este o investiție care trebuie evaluată economic, chiar dacă nu fiecare activitate produce un rezultat imediat și perfect măsurabil.
Întrebări frecvente despre bugetul de marketing în 2027
- Ce procent din cifra de afaceri ar trebui alocat marketingului? Nu există un procent universal. Studiile din 2026 indică 4,1% (Bitkom, Germania), 7,8% (Gartner, companii mari) și 9,0% (The CMO Survey, Statele Unite, cu o mediană de 5%). Procentul potrivit depinde de industrie, marje, obiective și etapa de dezvoltare a companiei.
- Este suficient un buget de marketing de 5%? Poate fi suficient pentru unele companii și insuficient pentru altele. Procentul trebuie verificat printr-un calcul pornit de la obiective: numărul de clienți necesari și costul de achiziție al unui client.
- Cât ar trebui să investească o firmă mică în marketing? Depinde de modelul de business și de resursele disponibile. Pentru o firmă cu venituri reduse, costurile minime ale infrastructurii și ale serviciilor sunt mai relevante decât aplicarea mecanică a unui procent.
- Cât ar trebui investit lunar în Google Ads? Bugetul se estimează pornind de la cerere, costul clickurilor, rata de conversie și obiectivul de clienți sau de vânzări. Nu există un prag care să garanteze rezultate în toate industriile.
- Onorariul agenției este inclus în bugetul de marketing? Da, dacă urmărești investiția totală. Onorariul agenției se separă în calcul de bugetul publicitar, dar ambele reprezintă cheltuieli de marketing.
- Trebuie incluse și salariile echipei interne? Pentru o imagine completă a costului funcției de marketing, da. În comparațiile cu studiile externe, verifică dacă acestea includ sau exclud costurile cu personalul.
- Ce faci dacă bugetul nu acoperă toate activitățile? Prioritizezi obiectivele și canalele, simplifici planul sau ajustezi țintele. Este o variantă mai sănătoasă decât un plan care presupune resurse indisponibile.
- Bugetul trebuie să fie același în fiecare lună? Nu neapărat. Bugetul anual poate fi distribuit în funcție de sezonalitate, campanii, oportunități și performanță.
- Când ar trebui stabilit bugetul pentru 2027? Ideal, înainte de începutul anului, odată cu obiectivele comerciale și planificarea financiară. Revizuirea periodică rămâne necesară.
Cât buget de marketing ai nevoie în 2027?
Poți începe cu un procent din cifra de afaceri. Este o metodă simplă și utilă pentru a înțelege ordinul de mărime al investiției. Un buget realist se construiește însă pornind de la obiectivele comerciale, costul de achiziție, marje, resursele existente și activitățile necesare.
Pentru unele companii, 3% poate fi suficient. Pentru altele, nici 10% nu va susține planul de creștere. Uneori, problema nu este dimensiunea bugetului, ci modul în care este distribuit sau blocajele din afara marketingului. Bugetul de marketing nu ar trebui să fie o cifră aleasă la începutul anului și justificată ulterior, ci rezultatul unui plan de business.
Ai nevoie de un buget de marketing pentru 2027?
Un buget construit pe obiective, nu pe estimări, pornește de la o analiză clară a situației actuale. La KLAIN, analizăm obiectivele companiei, rezultatele de până acum, canalele utilizate și resursele disponibile, apoi construim un plan de marketing și o propunere de buget adaptate businessului tău.
Descoperă serviciile KLAIN și hai să construim împreună bugetul tău de marketing pentru 2027.