În ziua de 25 mai a anului 2018, noul Regulament General privind Protecția Datelor (GDPR) a fost introdus la nivel european. La nivel teoretic, obiectivul său principal era unul simplu: protecția informațiilor cu caracter personal pentru orice cetățean din interiorul Uniunii Europene.

Business-urile utilizează o multitudine de date pentru diferite scopuri, începând cu targetarea pe considerente demografice a campaniilor de marketing și ajungând până la informarea și mobilizarea consumatorului individual. În acest context, regulamentul a venit cu o serie de directive referitoare la modalitățile de stocare și utilizare a datelor.

Îngrijorările inițiale cu privire la modalitățile de aplicare ale acestuia au fost treptat îndepărtate și chiar dacă consecințele aplicării sale au fost relevante, ele nu au modificat integral procesele de business. La împlinirea unui an de la intrarea în vigoare a GDPR-ului, vom menționa în continuare cele mai importante dintre acestea:

1. Creșterea nivelului de transparență

Pe parcursul anului 2018, în urma introducerii GDPR, business-urile au prioritizat transparența în detrimentul imaginii personale. Astfel, 1700 de încălcări ale securității datelor cu caracter personal au fost raportate chiar de către companiile în care acestea au avut loc, iar experții estimează că acest trend va continua și în 2019, la sfârșitul anului în curs numărul fiind estimat să ajungă la 36000.

Conform unui studiu realizat de DLA Piper, numărul total al cazurilor a fost de 60000 în primele 8 luni care au urmat introducerii noilor directive.

2. Dezvoltarea importanței consimțământului explicit

GDPR a introdus importante schimbări la nivelul unor instrumente de marketing cum ar fi cookie-urile și înscrierile la newsletter, existența sistemelor de opt-in fiind imperativă în cazul acestora. Consimțământul utilizatorului nu mai este astfel opțional, iar tacticile de vânzări au trebuit să fie adaptate acestei noi realități.

Dar încadrarea în limitele legale implică, cel puțin în cazul companiilor medii și mari, mai mult decât simpla permisiune a unei persoane, ele fiind nevoite să-și modifice sistemele astfel încât să demonstreze cu claritate modurile de stocare a datelor, tipologia lor diferită și nivelurile de acces la acestea.

3. Apariția oportunităților de creștere a încrederii consumatorilor

GDPR a deschis noi posibilități de dezvoltare a imaginii companiilor. Business-urile responsabile utilizează datele colectate în beneficiul consumatorilor, comunicând cu aceștia despre nevoile lor și oferind informații cu privire la posibilitățile de satisfacere a acestora.

Alinierea la noile standarde deschide poarta inovației, oferind mai multe verticale de utilizare a datelor concomitent cu păstrarea confidențialității acestora. Atât marketerii, cât și companiile au șansa de a dezvolta imaginea brand-ului și a crește vânzările prin promovarea transparenței și a vizibilității.

4. Schimbarea paradigmei relaționale dintre marketer și consumator

În dorința de adoptare a celor mai noi tehnologii și de înțelegere a celor mai noi inovații din câmpul digital, marketerii au ignorat uneori responsabilitatea față de datele operate. Ele au constituit în multe cazuri o comoditate, nefiind atât de des utilizate pentru îmbunătățirea experienței consumatorului, ci pentru testarea diferitelor campanii în afara unor limite prestabilite.

GDPR a însemnat astfel o reiterare a politicii principale pe care marketing-ul trebuie să se fundamenteze, anume aceea de a așeza consumatorul pe primul loc. Culegerea datelor depinde de acordul său, iar responsabilitatea utilizării lor în interesul acestuia nu mai este acum opțională.

5. Dezvoltarea creativității și a procesului de gândire

Înainte de aplicarea GDPR-ului, orice informație putea fi colectată printr-un sistem automatizat, această posibilitate oferind business-urilor accesul la o colecție impresionantă de date.

Prin introducerea clauzei de opt-in și a restricțiilor cu privire la natura a ceea ce poate fi utilizat, marketerii trebuie să accepte o limitare a conținutului informațional de care dispun. Aceasta are efecte la nivelul modalităților de construire și targetare a diferitelor campanii, făcându-se astfel tranziția de la cantitate la calitate. Altfel spus, în prezent contează mai mult cum folosești datele de care dispui și cum aplici creativitatea în interpretarea acestora.

Adaptarea la noile regulamente europene continuă în lumea marketing-ului chiar și după o perioadă de un an. Chiar dacă efectele la nivel practic nu au fost atât de dure, ele au impus cel puțin o reevaluare a modului de întreținere a relațiilor de business.

Atât consecințele negative puternice menționate la început de partea care respingea implementarea GDPR-ului, cât și cele pozitive evidențiate de cei care îl susțineau au întârziat să apară în plină forță și să modifice fundamental atât lumea marketing-ului, cât și spațiul online în general.